Ofertele Litoral 2012 ! Early Booking Vara 2012! Rezervări online şi prin telefon !

SLOVENIA

Capitala: Ljubljana (46.03°N, 14.30°E)
Limba oficiala: slovena
Sistem politic: Republica Parlamentara
Independenta: 25 Iunie 1991
Suprafata totala: 20.273 km²  (locul 150)
Populatie: 2.019.406 loc.in 30 Iunie 2007 (locul 145)
Clima: mediteraneeana in zonele de coasta, continentala in restul tarii si alpina in regiunile mai inalte
Temperaturile medii: iulie: 21°C, ianuarie: -2°C
Ora locala: Central European Time GMT+1
Moneda: Euro

SLOVENIA (Slovenija in limba slovena) este o tara in Europa Centrala care se invecineaza cu Croatia, Ungaria, Austria si Italia. Are iesire si la Marea Adriatica.
Capitala este la Ljubljana.
Este membră a Uniunii Europene din 2004.

ISTORIE
Se crede ca triburile slave, stramosii slovenilor de astazi, s-au asezat in zona in secolul al VI-lea. Ducatul slav al Carantaniei, primul stat proto-sloven si primul stat slav stabil, s-a format in secolul al VI-lea. In 745, Carantania si-a pierdut independenta in fara Imperiului franc. Numerosi slavi s-au convertit la crestinism.
Manuscrisele Freising, cele mai vechi documente scrise intr-un dialect sloven si primele documente slave in alfabetul latin dateaza din jurul anului 1000. In timpul secolului al XIV-lea, cele mai multe dintre regiunile Sloveniei au fost ocupate de Habsburgi, devenind apoi o parte a Imperiului austro-ungar.
In 1848 a aparut un puternic program pentru o Slovenie unita, o data cu miscarea “Primavara popoarelor” in Austria.
Dupa prabusirea Austro-Ungariei in 1918, slovenii au format Regatul sarbilor, croatilor si slovenilor, denumit ulterior (1929) Regatul Iugoslavia. După refacerea Iugoslaviei la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, Slovenia a devenit o parte a Republicii Socialiste Federale Iugoslavia, declarata oficial pe 29 noiembrie 1945. Slovenia moderna s-a format la 25 iunie 1991 după obtinerea independentei fata de Iugoslavia. Slovenia s-a alaturat NATO pe 29 martie 2004 si Uniunii europene pe 1 mai 2004.

POLITICA
Presedintele sloven este ales prin vot universal pentru un mandat de 5 ani.
Parlamentul Sloven este bicameral. Adunarea Nationala, Drzavni zbor, este alcatuita din 90 de scaune dintre care doua sunt rezervate reprezentantilor minoritatii maghiare si a celei italiene. Consiliul National, Drzavni svet, este alcatuit din 40 de scaune si reprezinta interesele economice, sociale si profesionale de la nivel local. Alegerile parlamentare se tin la fiecare patru ani.

Impartire administrativa
Din mai 2005, există doar 12 regiuni statistice:
1. Gorenjska
2. Goriska
3. Jugovzhodna Slovenija
4. Koroska
5. Notranjsko-kraska
6. Obalno-kraska
7. Osrednjeslovenska
8. Podravska
9. Pomurska
10. Savinjska
11. Spodnjeposavska
12. Zasavska

Guvernul Sloveniei pregateste insa un plan pentru o noua organizare administrativa in 12-14 regiuni. Planul va necesita dezbatere parlamentara si se asteapta ca vor fi necesare modificari ale Constitutiei inainte ca regionalizarea sa poata fi posibila. Este insa foarte posibil ca prezentele 12 regiuni statistice sa fie insă viitoarele judete ale Sloveniei.
Slovenia este divizata in 205 municipii sau obcine (občine, singular - občina), din care 11 au statut de oras.
Limba slovena este limba oficiala in toate municipile. Limba maghiara este oficiala in 3 municipii in estul tarii: Dobrovnik (Dobrónak), Hodoš (Hodos) si Lendava (Lendva). Limba italiana este oficiala in alte 3 municipii de pe litoralul estic: Izola (Isola), Koper (Capodistria) si Piran (Pirano).

GEOGRAFIE
Slovenia este una dintre cele mai mici tari din lume, situata in partea centrala a Europei, intinzandu-se pe o suprafata de 20 256 km2. Se invecineaza cu:
Ungaria (Nord-Est): 102 km;
Austria (Nord): 330 km;
Croatia (Sud , Sud-Est): 670 km;
Italia (Vest): 232 km.
Iesirea la Marea Adriatica se face pe o portiune redusa (47 km), in apropierea orasului Triest.

Relief
Relieful Sloveniei este predominant muntos. In nord se afla un sector al Alpilor (cu 145 varfuri peste 2000 m, dintre care 31 depasesc 2500 m), respectiv Alpii Karawanken (vf. Grintavec 2558 m), intre fluviile Drava si Sava, Alpii Iulieni (vf. Veliki Triglav 2864 m cel mai inalt din tara). Slovenia centrala cuprinde depresiunea Ljubljana si Celje, care se continua spre sud cu o regiune calcaroasa, apartinand Alpilor Dinarici, cu aspect in mare parte de platou. Podisul Karst se impune prin bogate forme specifice: avene, doline, polii, pesteri (intre care Postojna, una dintre cele mai mari si mai vizitate din Europa), cursuri subterane, izvoare intermitente, chei; care, studiate pentru prima oara in lume aici, au fost numite carstice.

Regiuni
Slovenia, cu o suprafata de 20.273 km2, se imparte in 7 regiuni traditionale:
Dolenjska LC
Gorenjska UC
Notranjska IC
Primorska G si L
Prekmurje T
Koroška C
Štajerska S

Dolenjska
Dolenjska este o regiune din sud-estul Sloveniei, care se intinde de la Ljubljana pana la granita cu Croatia (Gorjanci). Pe partea estica este marginita de Sava, cea vestica se intinde pana la Bloke si Kolpa.

 
Gorenjska
Gorenjska este o zona muntoasa situata in nordul si nord-vestul Ljubljanei, intre Karavanke, partea vestica a Alpilor Kamnisko-Savinjske si estul Alpilor Iulieni. Cele mai mari orase de pe intinderea sa sunt Kranj, Tržic, Škofja Loka, Kamnik si Domžale.

 
Notranjska
Aflata in partea sud-vestica a tarii, Notranjska este cunoscuta pentru numeroasele sale pesteri. Cele mai multe dintre acestea sunt situate in podisul Karst. In structura sa intra rocile calcaroase, iar platourile ajung pana la altitudinea de 1700 m, formand un peisaj cu relief diferentiat, de depresiuni inchise, doline si poli, in care apa se infiltreaza creand imense retele de apa subterana. De-a lungul timpului, sub actiunea apelor au aparut o multitudine de pasaje si tuneluri. Cele mai cunoscute sunt Pestera Postonjska (adaposteste un animal rar numit “Cloveška ribica” sau “Olm”) si Pestera Škocjanske.

  
Primorska
Primorska este divizata in două parti: nord si sud, si are o importanta deosebita in economia tarii, fiind singura regiune cu iesire la Marea Adriatica. Cel mai important port este Koper. Spre deosebire de restul populatiei locuitorii din această zona isi castiga existenta din pescuit si turism.

  
Prekmurje
Prekmurje si-a primit denumirea dupa raul Mura. Regiunea este plata si favorizeaza practicarea agriculturii. Cei doi poli de putere sunt orasele Murska Sobota si Lendava. Regiunea se intinde pe o suprafata de 1000 km2, aproape 90.000 de oameni ocupand-o. In afara de sloveni, populatia este formata si din minoritatea maghiara.

  
Koroška
Koroska este o zona alcatuita din trei vai (Meziška, Dravska si Mislinja) si din trei lanturi muntoase (Alpii Pohorje, Karavanke Savinjske). Are aproape 74.000 de locuitori pe o suprafata de 1.000 km2. Marile orase sunt Slovenj Gradec si Ravne na Koroškem, amandoua cu aproximativ 8.000 de locuitori. Regiunea este bogata in resurse naturale, insa si turismul este dezvoltat, avand drept atractii Peca si Raduha.

  
Štajerska
Štajerksa este regiunea cu cea mai bogata cultura din Slovenia. Aici se gaseste al doielea oras ca marime din tara, Maribor, precum si cateva orase mai mici precum Celje, Ptuj, Velenje. Štajerksa este in mare parte acoperita de paduri, iar relieful este unul deluros. In 1180 regiunea a fost ridicata la rangul de comitat. Dintre personalitatile care au trait acolo se remarca Anton Martin Slomšek, care a avut o contributie majora la raspandirea limbii prin scrierea mai multor carti.

Lacuri
Lacurile reprezinta cea mai mare bogatie naturala din Slovenia. Cele mai multe dintre lacuri pot fi gasite in vestul si nord-vestul tarii. Printre ele se numara Lacurile Triglav, Lacul Bled, Lacul Cernika și Lacul Bohinj.

  
Lacul Bled este un lac de origine glaciala din Alpii Iulieni, care si-a capatat denumirea după orasul intemeiat pe malul sau. Lacul este inconjurat de munti si paduri. In mijlocul sau este o mica insula unde s-a inaltat o biserica cu hramul Sfintei Maria.

  
Lacul Bohinj este asezat in rezervatia naturală Triglav, in mijlocul Alpilor Iulieni, ocupa o suprafata de 6 km2. Este cel mai mare lac permanent din Slovenia.

 
Valea Lacurilor Triglav are aspect stancos si este situat in Alpii Iulieni. Valea cuprinde 7 lacuri formate pe suprafete carstice.

Rezervatii naturale
Parcul National Triglav (Triglavski narodni park)
Ideea infintarii parcului dateaza din 1908, dar a fost realizata in 1924. Atunci Slovenia a devenit a cincea tara din Europa care avea parc national. Scopul a fost crearea unei rezervatii naturale. Parcul este situat in nord-vestul tarii si acopera 83.807 ha din Alpii Iulieni. Rezervatia este bogata in flora si fauna, protejand specii rare, care inca mai sunt obiectul de studiu al botanistilor.
Numele parcului a fost dat dupa denumirea celui mai inalt munte, Triglav (2864 m), aflat aproape in centrul parcului. Varful Triglav este un simbol al Sloveniei fiind reprezentat pe steagul tarii. In Slovenia Triglav inseamnă “Trei Varfuri”. Originea denumirii sale nu a fost stabilita, Triglav descriind forma muntelui vazută din valea raului Bohinj sau purtand numele unui zeu slav. Muntele a fost pentru prima oara escaladat la 25 august 1778 Luka Korošec, Matija Kos, Štefan Rožič si Lovrenc Willomitzer la initiativa lui Sigismund Zois. Cele mai cunoscute lacuri din rezervatie sunt Lacul Bled si Lacurile Triglav.
Alpii Sloveni au ajutat la dezvolatrea alpinismului, care este unul dintre cele mai vechi si mai populare activitati din tara. Infiintarea Societatii Alpine Slovene a avut un rol important in trezirea constiintei de sine a slovenilor in timpul ocuparii Austro-Ungare. Parcul, de o frumusete rara, ofera multe activiati placute turistilor (pescuit, echitatie, ski). Se spune ca daca nu mergi la Aljazev Stolp, aflat in varful muntelui Triglav, nu esti un sloven adevarat.

  
Volcji Potok
Istoria parcului incepe cu mult timp in urma. A fost pentru prima oara mentionat in 1689 intr-o carte scrisa de Valvasor. In carte este descris un castel ale carui ruine inca mai exista. Parcul se remarca printr-o colectie variata de copaci si flori. Locul este vizitat de 70 000-1 500 000 de turisti anual.

Paduri
In Slovenia, mai mult de 58% din suprafata teresta este acoperita de paduri (1264 ha), clasand-o pe locul trei in randul celor mai impadurite tari din Europa. Industria lemnului este extrem de dezvoltata. 71% din paduri sunt private, 26% se afla inca in patrimoniul statului, iar 3% sunt detinute de diferite organizatii.

Pesteri
Datorita reliefului cu precadere carstic, Slovenia are 8.500 de pesteri.
Pesterile Postojna
Pesterile Postojna au o lungime de aproape 20 km. Temperatura este constanta, cu o valoare de 8 °C.

  
Pestera Škocjan
Aceasta se intinde pe 5,8 km. Privelistea oferita la suprafata este aceea a două vai, separate de un pod natural si pestera. Dimensiunea holului este probabil cea mai mare din Europa. Raul Reka (cu o lungime de 40 km) parcurge pestera, pana la izvorul raului Timav. Pestera Škocjan se afla in patrimoniul UNESCO din1986.

  
Pesterile Pivka si Crna
Pestera Pivka este mai greu accesibila, insa aspectul sau este mult mai natural decat cel al Crnei. Peretele scobit conduc catre adancul pesterii, care este strabatut de rauri. Spatiul se inchide, insa apa isi continua cursul sub roci. Scafandrii au cercetat 400 m din tunelurile inundate, dar cei 2 km care despart pesterile Crna si Pivka de Pestera Planiska nu au fost incă explorati. Pestera Neagra este surprinzatoare nu numai datorita peretilor negri, ci si datorita etajarii acesteia pe două nivele. Nivelul superior este uscat, pe cand cel inferior este strabatut de un rau.

  
Pestera Planinska
Pestera se afla la confluenta dintre doua rauri (Rak si Pivka) si prezinta numeroase stalagmite si stalactite. Galeriile sunt in mare parte inundate si numai o mica parte din pestera poate fi vizitata. Cand nivelul apei scade, partea interioara poate fi vizitata cu barca. Lungimea totala a galeriilor atinge 6 km.

ECONOMIE
Slovenia este o tara dezvoltata cu o economie cu venit ridicat. Tara are cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor dintre fostele state comuniste din Europa – US $ 21.567 in 2005, peste cel al Greciei sau al Portugaliei. Slovenia are o rata destul de ridicata de inflatie (3,6% in 2004) dar acum este comparabila cu media Uniunii Europene, organizatie in care Slovenia este membra din 2004. Economia tarii a crescut in 2004 cu 4,6%, dupa o crestere mai inceta in 2003, de doar 2,5%. Desi tara are o economie stabile si prospera, mai exista diverse reforme de facut care daca nu vor fi implementata in curand risca sa puna sub semn de intrebare sustinerea economiei slovene in viitor. Dupa anul 2000, diverse companii din sectorul bancar, de comunicatii si de utilitati publice au fost privatizate. Restrictiile pe investitiile straine sunt abolite treptat.

LITORALUL SLOVEN

Litoralul sloven la Marea Adriatica si Golful Trieste se afla la numai o ora de mers cu masina fata de capitala tarii, Ljubljana. Acesta are o lungime de 47 km si pentru Slovenia reprezinta o adevarata poarta spre lume.

Koper este oras, dar si un important port utilizat pentru import si export de bunuri cu tarile invecinate: Austria, Cehia, Slovacia si Ungaria. Dupa cantitatea de trafic de containere este considerat al doilea port la Marea Adriatica, dupa Venetia, dar si un nod feroviar important pentru transportul economic al marfurilor catre Europa Centrala si de Est.

La nord de Koper se afla un Centru de sanatate pentu copii si Debeli Rtic Summer Resort.

La sud de Koper, vechiul oras pescaresc Izola isi mentine activitatea traditionala si, in plus fata de fabrica de conserve de peste, are un santier naval, o fabrica de jucarii si un port de agrement complet dotat. Statiunea litorala Strunjan ofera o gama larga de terapii cu sare.

La sud de Izola se gaseste orasul Piran, pe o mica peninsula, unul dintre cele mai bine conservate orase medievale din Slovenia.

Cea mai sudica statiune a litoralului Sloven este Portoroz, un paradis modern cu hoteluri, centre de divertisment, cazinou, un mare port si aeroport. Se afla intr-un zona adapostita sub dealuri costale. Aici isi are originea compania slovena de transport maritim “Splosna plovba Piran”, cu cele doua colegii ale sale, maritim si de turism, fiind al treilea centru universitar din Slovenia.

Prin targul anual de barci si echipamente nautice, Portoroz si-a castigat renumele ca oras targ. Este recunoscut si pentru organizarea de congrese internationale si evenimente importante.

In partea de sud a Golfului Piran, langa granita cu Croatia, Secovlje Saltworks (salina) inca mai produce sare folosind metode traditionale. O sectiune a fost transformata in muzeu si regiunea mlastinoasa este protejata pentru pasarile migratoare.

Peisajul deluros care se revarsa in spatele litoralulului sloven spre interiorul tarii, cu un bogat patrimoniu cultural, este adesea comparat cu Regiunea Provence din Franta. Vegetatia caracteristica mediteraneana infloreste sub soarele fierbinte, zona fiind axata pe productia de ulei de masline si vin, culturile de vita de vie intinzandu-se pana la tarmul Marii Adriatice. Aceasta regiune aprovizioneaza Slovenia cu fructe si legume timpurii.